Cum predăm istoria la clasa a IX-a? Soluții și resurse noi – alternativa smart la manualele vechi

Asociația Corint ProEducație, în parteneriat cu Casa Corpului Didactic din județele Arad, Bistrița-Năsăud, Brașov, Buzău, Constanța, Galați, Gorj, Ialomița, Ilfov, Maramureș, Prahova, Timiș, Tulcea, Vâlcea, te invită pe Zoom, luni / 27 iulie 2026 / ora 19:00, la webinarul gratuit CUM PREDĂM ISTORIA LA CLASA A IX-A? Soluții și resurse noi – alternativa smart la manualele vechi.

• Invitați:

ISABELA POPA
Doctor în istorie, profesor la Școala Gimnazială „Ion I.C. Brătianu”, București
ECATERINA LUNG 
Doctor în istorie, profesor universitar la Facultatea de Istorie, București
ADINA-MELANIA NĂSTASIE
Profesor la Colegiul Național „Gheorghe Lazăr”, București
DANIELA ZAHARIA
Doctor în istorie, Facultatea de Istorie, București

Acest webinar este o invitație la reconectarea istoriei cu actualitatea, tehnologia și nevoile reale ale elevilor.
Punctele pe care le vom aborda:

Istoria – o disciplină care formează gândirea critică și explică lumea în care trăim
O nouă programă școlară își poate atinge obiectivele doar dacă este însoțită de o nouă abordare didactică. La istorie, accentul nu mai trebuie să cadă exclusiv pe transmiterea și memorarea informațiilor, ci pe dezvoltarea gândirii istorice și pe înțelegerea relației dintre trecut și prezent. Lecțiile trebuie să îi ajute pe elevi să analizeze surse, să formuleze întrebări, să compare perspective și să argumenteze pe baza dovezilor istorice. În acest fel, istoria încetează să mai fie percepută ca o succesiune de date și evenimente și devine o disciplină care îi ajută pe elevi să înțeleagă societatea în care trăiesc și mecanismele care au modelat-o.

Predarea flexibilă – de la concret la abstract și revenirea la aplicabilitatea concretă
O nouă programă școlară își va atinge scopul doar dacă este însoțită de o schimbare a modului în care predăm. La istorie, învățarea ar trebui să pornească de la experiențele și întrebările elevilor, să îi conducă treptat către înțelegerea conceptelor istorice și să revină apoi la relevanța acestora pentru lumea contemporană. O imagine, un document, o hartă sau o situație-problemă pot deveni punctul de plecare al unei lecții, iar manualul trebuie valorificat ca instrument de investigație și reflecție, nu doar ca sursă de informații. Istoria devine astfel un proces de descoperire, în care elevii înțeleg nu doar ce s-a întâmplat, ci și de ce și cu ce consecințe.

Interdisciplinaritatea – istoria are sens atunci când este pusă în legătură cu celelalte discipline și cu realitatea de astăzi
Istoria nu poate fi înțeleasă izolat. Evoluția societăților este strâns legată de geografie, artă, literatură, filozofie, religie, matematică sau știință, iar aceste conexiuni oferă elevilor o imagine mai clară asupra lumii. Studiul democrației ateniene poate fi asociat cu educația civică, dreptul roman explică funcționarea unor instituții moderne, iar Renașterea deschide dialogul cu istoria artei și dezvoltarea științei. Atunci când elevii înțeleg aceste legături, istoria devine relevantă și capătă sens dincolo de sala de clasă.

Evaluarea nu trebuie privită ca scop, ci ca instrument pentru dezvoltarea competențelor istorice
Evaluarea continuă și raportată la competențe reprezintă una dintre condițiile esențiale ale progresului. În istorie, nu este suficient ca elevul să reproducă informații, ci trebuie să demonstreze că poate analiza surse, interpreta dovezi, argumenta și realiza conexiuni între trecut și prezent. O evaluare construită în jurul acestor competențe oferă profesorului o imagine reală asupra nivelului de înțelegere al elevilor și îi permite să adapteze demersul didactic în funcție de nevoile clasei. În același timp, îi ajută pe elevi să înțeleagă că succesul înseamnă capacitatea de a gândi critic, nu doar de a memora.

Inteligența artificială nu este un dușman, ci o unealtă
Utilizată responsabil, inteligența artificială poate deveni un sprijin valoros în predarea și învățarea istoriei. Ea poate facilita documentarea, organizarea informațiilor, formularea unor întrebări sau compararea perspectivelor istorice, însă nu poate înlocui analiza critică și interpretarea surselor. Rolul profesorului este de a-i învăța pe elevi să utilizeze aceste instrumente cu discernământ, verificând permanent informațiile și raportându-le la documente istorice și la lucrări de specialitate. Inteligența artificială nu trebuie să ofere răspunsuri în locul elevului, ci să îl ajute să își dezvolte capacitatea de analiză, argumentare și autoevaluare, competențe care rămân esențiale într-o societate dominată de informație.

Înscrie-te aici pentru a participa la eveniment și nu ezita să ne pui în chatul din Zoom întrebările tale.