Profesorul de 10 întrebări. Adriana Bălaj

1. Cum și de ce ați devenit profesor de istorie și ce înseamnă pentru dumneavoastră a fi profesor MERITO?

Dorința de a deveni profesor de istorie a prins contur încă din copilărie, inspirată fiind de învățătoarea mea, care ne spunea legende istorice într-un mod fascinant. Am devenit pasionată de educație datorită doamnei învățătoare din clasele I-IV, care folosea metode creative în predare și mi-a oferit sprijin emoțional într-o perioadă dificilă din viața mea. Mai târziu, în gimnaziu, am început să iubesc istoria datorită profesorului care aducea la clasă materiale greu de procurat și care povestea despre istorie într-un mod atât de captivant, încât am știut că vreau să devin profesor. Voiam să lucrez în educație datorită învățătoarei mele și să predau istoria pentru că începusem să dezvolt o adevărată pasiune pentru această disciplină.

Am devenit profesor MERITO în anul 2021, iar acest lucru a însemnat pentru mine atât o recunoaștere a muncii depuse, cât și o responsabilitate mai mare de a continua să inspir și să inovez în educație.

2. Afirmați că învățătoarea dumneavoastră vă povestea legende istorice – cât de mult contează povestea în predarea istoriei?

Pentru mine, povestea este esențială în predarea istoriei. Ea transformă lecția într-o călătorie emoțională și captivantă, ajutând elevii să se conecteze cu trecutul și să-l înțeleagă mai bine. Desigur, variez metodele didactice și introduc materiale diverse, însă consider că povestea are un impact deosebit. Dacă este folosită cu echilibru, iar elevii simt pasiunea noastră pentru istorie, atunci povestea devine un instrument de neînlocuit în învățare.

3. Cât de mare este rolul profesorului pentru ca un elev să se îndrepte către istorie?

Profesorul are un rol decisiv. Entuziasmul și pasiunea acestuia pot trezi curiozitatea elevilor și îi pot face să iubească istoria. Nu mi-am propus niciodată ca toți elevii mei să devină istorici, cercetători sau arheologi, dar cred cu tărie că pasiunea mea pentru istorie poate genera curiozitate, bucuria de a învăța și dorința de a cunoaște mai mult, indiferent de domeniul spre care se îndreaptă ei.

4. Cum a fost prima dumneavoastră oră ca profesor de istorie? Ce amintiri aveți?

Îmi amintesc că aveam foarte multe emoții. Pe de o parte, eram entuziasmată că îmi vedeam visul împlinit – acela de a preda istoria și de a împărtăși pasiunea mea. Pe de altă parte, am simțit o mare responsabilitate în fața elevilor care mă priveau cu o curiozitate imensă. Atunci am realizat că simplul entuziasm nu este suficient – aveam nevoie de o strategie clară, metode atractive, capacitatea de a gestiona conflicte și tensiuni. Mi-am dat seama că rolul meu nu se reduce la a transmite informații, ci include și formarea de caractere. Impactul pe care l-am conștientizat atunci m-a emoționat, dar m-a și responsabilizat profund.

5. Cât de important este studiul istoriei într-o societate și ce ne învață ea, mai presus de orice?

Istoria este esențială pentru a înțelege cine suntem și cum am ajuns aici. Ne oferă lecții valoroase din greșelile trecutului și ne furnizează repere morale și culturale importante pentru prezent și viitor. Astăzi, mai mult ca oricând, avem nevoie să învățăm din trecut pentru a construi un viitor mai bun. Trăim vremuri în care schimbările sunt rapide și, din păcate, uneori istoria se repetă. Tocmai de aceea, avem responsabilitatea să le arătăm elevilor ce s-a întâmplat, pentru ca umanitatea să nu repete ororile trecutului.

6. Având în vedere că uneori există în mediul online informații eronate, de ce este important ca elevii să aibă spirit critic?

Spiritul critic este esențial în era digitală. Elevii trebuie să învețe să distingă între surse credibile și informații false, pentru a deveni cetățeni responsabili. Astăzi, au acces la o cantitate imensă de informații, care altădată puteau fi găsite doar în marile biblioteci ale lumii. Este datoria noastră, ca profesori, să le dezvoltăm competențe de analiză și sinteză, dar, mai ales, discernământul de a separa adevărul de minciună, realitatea de manipulare. E important să consulte perspective multiple și să-și formeze propria opinie argumentată.

7. Cum ar trebui să fie profesorul de istorie ideal?

Profesorul ideal este pasionat, empatic, informat și deschis către metode moderne. Este cel care creează un spațiu în care elevii se simt încurajați să pună întrebări și să exploreze activ. În viziunea mea, profesorul ideal învață continuu alături de elevi, este autentic și are curajul de a-și recunoaște greșelile. Este acel profesor pe care elevii îl așteaptă cu nerăbdare, a cărui oră o vezi în orar și te bucuri, pentru că știi că vei învăța ceva valoros.

8. Care a fost cea mai frumoasă, dar și cea mai dificilă provocare în predarea istoriei?

Unul dintre cele mai frumoase momente a fost la începutul carierei, când elevii păreau dezinteresați de lecția despre Reforma religioasă din clasa a VI-a. Le-am propus un joc de rol și o scenetă. Fără materiale speciale sau pregătiri elaborate, s-au implicat extraordinar, au improvizat recuzită și au fost încântați. A fost momentul în care am realizat că metodele interactive pot transforma complet modul în care este percepută istoria.

Printre cele mai dificile momente au fost cele în care am predat în localități cu resurse limitate, în școli fără materiale sau condiții minime. Cea mai grea experiență a fost într-o școală unde elevii proveneau din medii defavorizate, fără hrană sau căldură, cu mari lipsuri emoționale. Era greu să le captez atenția, dar oferindu-le sprijin și afecțiune, am reușit să creez o relație bazată pe încredere și respect reciproc.

9. Care este rolul creativității în predarea istoriei?

Creativitatea este cheia pentru a transforma istoria într-o experiență vie și relevantă. Ea aduce energie și valoare lecțiilor. Putem preda un război dictând repere cronologice, sau putem crea un joc didactic, analiza scrisori autentice ale soldaților, lucra cu imagini de arhivă sau invita elevii să creeze propriile scrisori. Cu cât suntem mai creativi ca dascăli, cu atât vom reuși să cultivăm creativitatea și în elevii noștri.

10. Cum va arăta ora de istorie în viitor, în contextul digitalizării?

Cred că ora de istorie va deveni tot mai digitalizată – cu resurse multimedia, realitate augmentată, aplicații interactive. Însă profesorul va rămâne esențial. Tehnologia poate facilita accesul la informații, dar nu poate înlocui rolul nostru uman: acela de a ghida, de a răspunde cu empatie, de a-i învăța pe elevi lecții despre emoție, curaj, speranță sau greșeli. Istoria trebuie să rămână vie, și doar omul poate da sens și trăire acestei povești!