EDUCAȚIE VIZUALĂ. Trunchi comun (TC), toate filierele, profilurile și specializările/calificările profesionale – clasa a IX-a

Cine sunt autorii?

RITA BĂDULESCU este profesoară de arte vizuale la Colegiul de Artă „Carmen Sylva” din Ploiești. A inițiat grupul „Educație plastică”, care este un suport metodologic pentru profesorii debutanți și un mijloc de promovare a formării artistice în școli. A desfășurat numeroase acțiuni de susținere a predării disciplinelor artistice atunci când s-a propus reducerea numărului de ore sau eliminarea notelor, demonstrând în permanență, prin petiții și memorii, importanța educației artistice și solicitând sprijinul societății civile și al conducerii UAP și OAR. Licențiată în pictură, grafică, sculptură, cu specializarea pictură, la Facultatea de Arte Plastice din București și membră a UAP, este autoare a numeroase manuale școlare aprobate de Ministerul Educației și Cercetării.

ADRIANA BRĂILEANU este profesoară cu gradul didactic I la Colegiul de Artă „Carmen Sylva” din Ploiești. A absolvit Facultatea de Arte Decorative și Design a Universității Naționale de Arte București, Secția sticlă, și a obținut titlul de doctor în estetică și filosofia artei, cu o teză în domeniul educației prin artă având titlul „Valoarea estetică a artei infantile”. Membră a UAP, a expus în cadrul unor expoziții personale și de grup naționale și internaționale. Membră fondatoare a Asociației Dintr-un Basm, colaboratoare la proiecte Erasmus+.

LILIANA MARIN este profesoară de arte decorative, specializarea ceramică, la Colegiul de Artă „Carmen Sylva” din Ploiești. A absolvit Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca și un masterat în explorări creative în artele vizuale. Colaborator în cadrul proiectului Erasmus+. A fost muzeografă la Muzeul Memorial „Nicolae Grigorescu” din Câmpina, profesor-mentor, președintă a filialei Prahova a UAP.

MĂDĂLINA GHEORGHE-TĂNASE este profesoară de arte vizuale la Colegiul de Artă „Carmen Sylva” din Ploiești. Doctorat în estetică și filosofia artei, cu o teză în domeniul educației prin artă cu titlul „Cunoașterea în artă. Educarea sensibilității estetice în școală”. Are o experiență didactică de 20 de ani dobândită în învățământul gimnazial, formal-vocațional și nonformal. Formatoare PROEDUS (Centrul de Proiecte și Programe Educative și Sportive din Primăria Municipiului București), profesor-mentor din 2018, artist plastic profesionist, membră a UAP.

ALEXANDRA IULIA ION este arhitectă și profesoară de arhitectură și istoria artei la Colegiul de Artă „Carmen Sylva” din Ploiești. A absolvit Facultatea de Arhitectură a Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, cu o lucrare de diplomă având ca temă restaurarea hanului Solacolu din București. A absolvit Secția de istoria artei a Facultății de Istorie, Universitatea din București, și masteratul de istoria artei și filosofia culturii, Universitatea din București. Cercetarea sa se îndreaptă cu precădere spre necesitatea conservării clădirilor de patrimoniu și a integrării lor în contextul urban contemporan. Este membră a Ordinului Arhitecților din România.

MIHAIL TUDOR este profesor al Colegiului de Artă „Carmen Sylva” din Ploiești la Catedra de sculptură. Este artist vizual, absolvent, în anul 2000, al Universității de Artă din București, Facultatea de Arte Plastice și Decorative, specializarea sculptură. Are o activitate artistică bogată, participând atât la expoziții și simpozioane de artă naționale și internaționale, cât și la numeroase proiecte de producție cinematografică pentru studiouri precum MGM, Mamouth, Icon, Warner Bros, Netflix, ori proiecte de teatru și operă pentru Opera de Stat din Viena, Burgteather din Viena, Teatro Real din Madrid etc. Este membru al UAP, filiala București, din anul 2001.

Cinci motive să alegi acest manual

1. O ierarhie vizuală care duce la identificarea rapidă a informațiilor printr-un design editorial accesibil și clar.

Macheta este organizată unitar chiar de către autori, îndreptând atenția în mod echilibrat către relația imagine–text:

• imaginile nu își fac loc printre rânduri, la întâmplare, în mărimi și așezări diferite, ci sunt dispuse pe coloanele exterioare și sunt corelate cu textul pe care îl ilustrează;
• textul este organizat pe coloanele interioare, conținutul fiind structurat în titluri, subtitluri și mici paragrafe ușor de citit și de înțeles.

2. O legătură firească între lecții și activitățile de învățare, construite în acord cu obiectivele noilor planuri-cadru și ale viitoarelor standarde de evaluare.

Activitățile de învățare sunt frecvente și eficiente. Fiecare conținut are propuneri de activități de învățare structurate în formularea temei, organizarea activității, obiective, etape de lucru, evaluare, toate fiind însoțite de exemple de imagini ilustrative. Activitățile, ca, de altfel, tot manualul, sunt construite pe experiența directă în clasă a autorilor. Datorită acestor activități care îi ajută să vadă, elevii învață să investigheze, să gândească, să descopere, să realizeze conexiuni și să compare. În aceste activități elevii îmbină analiza cu experimentul și cu exprimarea plastică personală.

3. O activitate multimedia care transformă manualul digital într-un instrument activ dar și atractiv.

Manualul digital conține numeroase imagini, filme sau exerciții interactive care completează sau consolidează noile descoperiri oferite de lecții prin activitățile lor de învățare. Unele dintre filme pot fi analizate și discutate pas cu pas, fiind ele însele resurse de învățare.

4. O ancorare în realitate care îi pregătește pe elevi să devină consumatori conștienți și responsabili de media.

Manualul ajută la formarea unor competențe utile în viața de zi cu zi, făcând legătura dintre patrimoniul artistic și noile forme de exprimare vizuală. Elevii descoperă valorile patrimoniului cultural, învață să le cunoască, să le înțeleagă și să le protejeze, explorând în același timp fotografia, arta video, multimedia, street artul și comunicarea vizuală digitală.

5. O dezvoltare a abilităților transferabile care sunt necesare atât în școală, cât și în viața cotidiană.

Manualul dezvoltă gândirea critică, receptarea, capacitatea de interpretare, dezvoltă creativitatea și încurajează exprimarea personală. Aceste competențe îi vor ajuta pe elevi să își argumenteze punctele de vedere la orice altă materie, dar și în viața de zi cu zi.