LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ. Trunchi comun și curriculum de specialitate (TC+CS), filiera teoretică, profilul umanist, specializare științe sociale – clasa a IX-a

Cine sunt autorii?

ION BOGDAN LEFTER – doctor în filologie, profesor la Universitatea din București, director al Școlii Doctorale din cadrul Facultății de Litere, critic și istoric literar, autorul câtorva zeci de cărți de specialitate, coordonator de dicționare și îngrijitor de ediții; coordonatorul lucrării de față.

ROXANA ȘTEFANIA CIOBANU – doctor în filologie, profesor la Colegiul Național „Spiru Haret” din București, autor de programe școlare, de curriculum la decizia școlii și de programe de formare pentru profesori, autor de manuale și auxiliare școlare; formator național, membru în comisia națională de limba și literatura română.

DAN GULEA – doctor în filologie, profesor gradul I didactic, Colegiul Național „Mihai Viteazul” din Ploiești.

DRAGOȘ SILVIU PĂDURARU – doctor în filologie, profesor gradul didactic I la Colegiul Național „Sfântul Sava” din București, autor de auxiliare școlare.

DUMITRIȚA STOICA – doctor în filologie, profesor gradul didactic I, scriitoare, autoare și coautoare de manuale, auxiliare școlare, articole de specialitate.

Cinci motive pentru alegerea manualului

1) Manualele de limba și literatura română pentru clasa a IX-a (trunchi comun, filologie și științe sociale) ale Editurii Corint sunt structurate în conformitate cu domeniile, competențele și conținuturile programei în vigoare, într-o abordare integrată, fiind suportul unui demers didactic în care dialogul este esențial. Un dialog între trecut și prezent, între vârste, interese și abilități diferite, între individualitate și colectiv, între forme de expresie culturală, artistică sau lingvistică ș.a.m.d.
2) O atenție specială am acordat accesibilității textelor și discursului didactic de escortă. Întrucât receptarea istoriografiei și literaturii vechi este dificilă, am propus fragmente de mici dimensiuni, a căror înțelegere este facilitată de note, de sinteze informative, de o continuă contextualizare, realizată atât prin partea propriu-zis informativă, cât și prin activitățile didactice. Pe de altă parte, actualitatea tematică a textelor selectate înlesnește efortul descifrării lor și contrazice ideea unui trecut mai puțin interesant decât prezentul. Spre exemplu, un fragment din Gheorghe Șincai despre superstițiile „norodului” este un prilej de conștientizare a unui fenomen la fel de persistent și astăzi.
3) În acest sens, al formării gândirii critice, am recurs frecvent la instrumente ale cercetării științifice atât în cazul literaturii, cât și al limbii române. Multe exerciții implică utilizarea Dicționarului ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române (DOOM 3) sau a Dicționarului explicativ al limbii române. Altele trimit la biblioteci digitale sau la alte resurse online certificate. În ceea ce privește motoarele de inteligență artificială, utilizarea lor este, deocamdată, destul de limitată în domeniu. Manualele includ, însă, exerciții realizate cu IA: redactare și organizare de text, creare de imagine, căutare de informații (cu condiția să nu fie singura sursă) etc. În plus, strategiile didactice ale receptării literaturii sunt în evidentă legătură cu pluralismul gândirii, al interpretării, un fapt extrem de necesar în contextul tendinței tot mai accentuate a școlii către o standardizare în răspăr cu profesionalismul raportării la textul literar.
4) În al patrulea rând, pe lângă receptarea estetică a literaturii și situarea acesteia în istorie, am valorificat deschiderea ei dintotdeauna către reflecția socială, civică sau morală, pe de o parte, și către alte domenii ale cunoașterii și alte forme de comunicare, pe de altă parte. Nu întâmplător textul care deschide manualele, Triumful talentului de I.L. Caragiale, este exemplar pentru această latură a literaturii, la fel de importantă în formarea tinerilor ca și dimensiunea ei artistică.
5) Nu în ultimul rând, elementele grafice și ilustrațiile diverse ca tip și expresivitate transmit sensuri, emoții și cunoaștere într-o formă mai directă decât o poate face cuvântul, fiind parte a unui dialog al formelor artistice de exprimare, care dă un plus de atractivitate demersului didactic.