Aplicație Multimedia de Învățare (AMII Static) • Manualul de Matematică (Clasa a IX-a, Pagina 11)
Cu predicatul p(x), x ∈ E, putem forma o propoziție existențială care este adevărată dacă există cel puțin un element x1 ∈ E astfel încât p(x1) să fie adevărată, și falsă dacă pentru orice x ∈ E, p(x) este falsă.
Notație și citire: Notat formal: (∃x)p(x) sau (∃x ∈ E), p(x). Se citește: „Există cel puțin un x din mulțimea E astfel încât p(x) este adevărată”.
Regulă de negație asociată: Negația propoziției existențiale: ¬((∃x)p(x)) ↔ (∀x)¬p(x). Adică, negarea lui „există cel puțin un element” devine „oricare ar fi elementul, predicatul este fals”.
Fie E mulțimea modulelor dintr-o aplicație software și p(x): „Modulul x prezintă o vulnerabilitate de securitate”. Propoziția existențială (∃x ∈ E)p(x) exprimă faptul că sistemul conține cel puțin o vulnerabilitate. Auditorii de securitate caută un martor (un exemplu specific) pentru a stabili valoarea de adevăr 1 (adevărat) a acestei propoziții.