Poluarea în București este o problemă majoră, cu implicații serioase asupra sănătății locuitorilor și mediului. Capitala României se numără printre cele mai poluate capitale europene.
Una dintre cele mai noi cercetări despre starea mediului din oraș arată că Bucureștiul este sufocat de construcții, mașini, clădiri și gunoaie. Raportul, elaborat de prof. univ. dr. Cristian Ioja (Facultatea de Geografie, Universitatea din București), analizează un interval de 6 luni, din anul 2020, și indică faptul că orașul se transformă, cu fiecare zi, într-un „spațiu toxic și o capcană pentru locuitorii săi”.
Cele mai mari probleme identificate sunt legate de natura urbană, calitatea aerului, schimbările climatice, managementul deșeurilor, infrastructura gri și transportul din municipiu:
• prea puține spații verzi – raportat la numărul de arbori din oraș, aproximativ 1,7 milioane, unui cetățean îi revine mai puțin de un copac (0,88). În aceste condiții, cantitatea de spațiu verde pe cap de locuitor este insuficientă.
• pentru ca aerul să fie calitativ, este nevoie de regândirea sistemului de transport în comun, care trebuie eficientizat, și de utilizarea într-o măsură mai mică a mașinilor personale;
• • alt mare poluator al Bucureștiului este industria – activitățile din acest domeniu diminuează calitatea aerului cu 25%. Centralele electrice de termoficare, unitățile din industria chimică, industria materialelor de construcții și industria constructoare de mașini sunt cele mai poluante.
• hypermarketurile și mall-urile – întrucât cauzează trafic; piețele – unde sunt depozitate în mod necontrolat deșeuri; restaurantele, cluburile și barurile amplasate la parter – calitatea aerului scade din cauza fumului de țigară și a mirosurilor rezultate în urma preparării hranei;
• depozitarea necontrolată rămâne o problemă frecventă, iar colectarea selectivă a deșeurilor încă reflectă o rată de reciclare redusă;
• condițiile meteorologice, precum calmul atmosferic, lipsa precipitațiilor și inversiunile termice (mai ales în sezonul rece) mențin poluanții la nivelul solului.
Opinii ale specialiștilor:
◈ Oana Neniciu, reprezentant AERLIVE: „Sursa principală de poluare este termoficarea. De 5 ani de când măsurăm calitatea aerului, vedem că se întâmplă lucrul acesta, cam la final de octombrie, când începe şi termoficarea în Bucureşti, când încep instalaţiile de încălzire să funcţioneze, la care se adaugă poluarea tradiţională, cea din trafic, salubrizarea deficitară, șantiere s.a.”
◈ Mihai Puștiu, meteorolog: „Inversiunea termică, fenomenul care apare adesea în sezonul rece, acţionează ca un capac în dispersia poluării, practic împiedică dispersia în altitudine sau deplasarea în plan orizontal. În zonele joase de relief, câmpii, văi, aerul rece se acumulează, e mai dens, stagnează, iar în altitudini avem un aer mai cald.”